Inlantuite de liniste si pace.
Plimbari de gand si de dorinte,
Visari. Lumea insa va mai strabate
Inganand fapte pentru toti.
Flacara acestui dor mai are de urcat
Spirala dorintelor sublime.
Samanta ei va trebui pastrata...
Si ne rugam, tot neclintiti,
Rapusi de toropeala.
Vin ploi acide si ne spala
Si-ar fi pacat, de mii de ani
Cat s-a muncit cu bravi barbati in frunte,
Ce visatori, au incercat din dor,
Sa creasca spice aurii pentru multimea-atator dragi pietrificati intre rascruci de drum, insemnate
De cruci albastre, translucide.
Ce soare alb trebuie sa dea iar roata?
Cum sa-nsenineze flori pe boltile durerii?
Gandul - fir de lumina urca-n deal in fiecare
Toamna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu