De vei veni în seara asta tristă, să-mi plângi pe umăr, te-oi mângâia cum am făcut mereu.
De vei simţi durerea din iubire, eu te-oi ierta, cum am făcut mereu.
De-atâta timp, am tot făcut mereu aşa ...şi n-a fost greu.
Ştiu...e târziu şi doare. Ne doare.
Va ninge cerul fulgi grei. Va bate vântul şi-i va sui spre zări.
Păsări negre zboară cu-nverşunare pe cerul nostru.
Ne vom linişti? Vom mai fi? Vom mai plăti?
Unde ne va duce drumul?
Va fi târziu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu