joi, 27 ianuarie 2011

Sfere efemere




Încet îmbrăţişez întreaga boltă ce luminează în arcade. Rămâne raza soarelui ce mă cheamă la speranţă şi la viaţă şi o adiere şerpuitoare, lentă a unui izvor limpede. Nori argintii se adună ca nişte petale de flori mângâietoare, fulgi uşori, sfere ce dispar într-o clipă. Surâde iubirea când trec şi în noapte sălaşul îmi va fi în stele, în ghirlande de lumină, printre sălbatice focuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu