Pipăi zarea după tine
degetele-mi ard pe strune
coarda-i ruptă și în mine
strălucesc doar gânduri bune.
Carnea ta vibrează-n palme,
ard rubine-n suflet trist
când șoptesc despre iubire
tot mă mir că mai exist.
Să te aflu greu îmi este
muzici mor la tâmpla grea
și pe drumul din poveste
corzi se rup sub steaua mea.
Că te pierd îmi plânge struna,
cântece mă ning pe umăr
și m-acoperă întruna...
Clipe mor, dar eu le număr.
Troienind povestea noastră
vreau să știu pe unde treci
ploaia rece de zăpadă
mi se așterne pe poteci.
De-ar fi să mai treci vreodată
pe albul sufletului meu,
drumul vieții fără pată
ți l-aș dărui mereu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu