Cine ești tu?

Sidefie idee de a fi... Cine ești tu?
Ești cântecul înălțat pe vârful munților mei de dor. Ești aerul pe care îl înspir adânc,
până când ochii mei se umplu de albastru.
Ești cufărul în care strâng șoapte de dragoste. Ești izvorul din care susură nemaiauzite muzici. Ești noaptea care se lasă albastră mereu peste vise. Ești aburul sentimentelor și amintirilor toate. Cum poți să aduni tot în sufletul ce vibrează și încălzește trupul la foc tainic? Cum poți să aduni tot albastru meu de gând? Ești soare strălucitor pe-o aripă de clipă nouă, mâini de senin care se cuprind și desenează conturul pașilor noștri pe cărări împletite spre munți, dincolo de zborul păsărilor. Ești seninul ce trage clopotele amiezii peste noi când desferecate taine se-adună și se-ntind în dansul soarelui dintâi. Și-atunci descoperim ochii zilei cu inima bătând.